ritualuri si traditii cu ceata de feciori din Dragus

Ceata feciorilor din Dragus (Traian Herseni ) 1929

Cea mai importanta manifestare a feciorilor este ceata de Craciun . Ceata este urmarita de intreg satul , cu mult interes si multa simpatie. 

Dupa ce , la Sfantul Nicolae , este ales vataful acesta isi intocmeste ceata de feciori din baietii din sat cei mai bravi si mai cinstiti . El isi “dimensioneaza“ ceata tinand cont si de cate fete de joc din cele vechi au ramas nemaritate si cate mai pot sa intre in joc.

Ceata e organizata ierarhic . In frunte e vataful mare , dupa el vataful mic apoi au un casier care tine socoteala banilor , un bucatar care ajuta gazda la servit si la facerea mancarii , un crasmar care poarta cheile de la pivnita , da bautura la masa , scoate vin , incalzeste bautura si anunta cand bautura e pe terminate.

Vataful mic indeplineste ordinele vatafului mare , ce nu poate acesta sa faca , face el in loc , ii tine locul cand cel mare lipseste.

Ceata isi cauta o gazda unde sa stea din 24 decembrie pana in ziua de 7 ianuarie cand se strica ceata. La gazda feciorii aduc brazi tineri pe care ii infig langa stalpii portii , iar sus intre varfurile a 2 brazi leaga o scandura vopsita la capete cu tricolor si pe care sta scris in lung cu litere colorate : TRAIASCA CEATA DE FECIORI DIN DRAGUS.

Gazda , in afara de faptul ca-i gazduieste , trebuie sa gateasca masa pentru cei din ceata , dintr-a lor insa . In schimb are dreptul sa-i puna peste saptamana sa-i taie lemne , sa curate zapada lucrari pe care vataful le anunta de cu sara si toti trebuie sa vina , altfel sun pedepsiti. 

Vatafii scot autorizatie de la primarie si o inainteaza apoi la pretura la Arpas ca sa fie in regula.

Ceata isi tocmeste din vreme lautar cu clanaret care sta tot timpul cu ei. (Lautarul Niculae Savu care canta din clarinet a primit 500 de lei , 2 cara de lemne , 20 colaci , 1 Kg. de rachiu , 20 bucati de carne din cele capatate din sat).

Ceata convine dinainte asupra amenzii pentru orice abatere – 1 kg. de vin sau bani. Daca vreunul lipseste de la gazda , de la biserica , de la joc sau de la lucru e amendat . Daca are nevoie mare , cere voie vatafului si scapa de pedeapsa. 

Cu doua zile inainte de Ajunul Craciunului se face licitarea banilor pe care ii va lua ceata din sat. Cel care ofera suma cea mai mare trebuie sa depuna banii , iar tot ce se incaseaza pe urma colindatului din sat ii ramane lui , fie ca e mai putin fie ca e mai mult – pe ceata n-o mai intereseaza , ea ramanand cu suma licitata. Uneori se pierde , dar nu mult ; se cam stie cat are sa iasa si se joaca in jurul sumei.

In ziua inainte de ajun ceata se strange la gazda pentru a invata sa zaureasca. 

In ziua de ajun pe la ora 4 dimineata ceata pleaca la zaurit . Prima data se zaureste gazda apoi notabilitatile. Cei zauriti ii cheama in casa , le da darul si bautura , feciorii striga “ La multi ani traiasca “. Dupa zaurit urmeaza colindatul .” Nu colindam si nu cantam nimic , numai mustram pe ulita. In fiecare casa canta lautarul , baietii mustra , vataful umbla cu plosca cu bautura si da sa inchine in fiecare casa si chiar pe ulita. Cand ajung cu colindatul pe la fete joaca si o invartita. 

Din sat ceata primeste colaci , carne si parale. Pentru caratul darurilor din sat se angajeaza doi oameni.

In ziua de Craciun ceata vine la biserica unde intra ierarhic , vataful mare intra primul. Dupa masa nu scot jocul iar ceata sta la gazda si confectioneaza steagul. In toate zilele de sarbatoare , afara de ziua intii de Craciun si Boboteaza , ceata face joc de la amiazi pana seara. 

Vataful mare poarta si steagul si plosca cu vin si dupa primul joc da steagul si vatafului mic.

Cand ies cu steagul la joc nu e iertat sa-l ia decat vataful mare sau altul din ceata cu voia vatafului ; nu trebuie sa ajunga pe mana straina . Daca se fura steagul se face ceata de ras si trebuie sa plateasca foarte mult ca sa- l recupereze.

A doua zi de Craciun ceata face joc . Ceata initiaza fetele la joc.. Intai ia la joc fete mai vechi care au mai jucat. Dupa ce au venit baietii din sat , ca sa aiba cine juca pe cele mai vechi , pe toate , ceata ia la joc pe cele care n-au mai jucat , fete pe la 16 -17 ani. Fetele se impotrivesc , feciorii le iau cu forta sau le apuca de margele ; atunci merg sa nu se rupa margelele. Ele vreau sa fie bagate in joc , dar asa e legea, sa nu se lase in ziua intai. Ea iti spune cu o zi inainte ca vrea sa joace cand o intrebam dar , de fata cu lumea , se impotriveste de trebuie s-o silesti. Fata e bagata in joc cand a fost bagata pe sub mana de fecior, daca n-o trece pe sub mana fata nu e considerata ca e bagata in joc. Numai cei din ceata baga in joc. Cele nabagate , nu joaca in timpul cat e constituita ceata. La ospete si prin sezatori joaca toate dar la joc numai cele bagate. Dar nu le putem baga pe toate ca n-are cine sa le joace , ca odata intrate , trebuie sa le joci. Intra cele care se au mai bine cu feciorii – fiecare bagam pe ale noastre. Se intampla ca unele sa ramana nebagate in joc. Dupa ce-s bagate sunt fete mari – pana nu joaca, de regula , sunt fete mici. Feciorii din ceata socotesc cate fete de joc din cele vechi au ramas nemaritate si cate mai pot sa intre in joc de Craciun ca fiecare flacau sa aiba la joc doua fete ( maximum cate poate juca ). Daca numarul fetelor intrece numarul indoit al feciorilor , unele ar ramane nejucate , ceea ce se considera rusinos . Feciorii sunt datori , dupa obicei , sa joace toate fetele care vin la joc, dupa cum o fata intrata in joc e datoare sa joace tot timpul anului cu oricare fecior ar chema-o.

In zilele de lucru ceata , cu lautarul , merge in sezatorile de fete si face cam cate trei jocuri , in trei seri ; aceste jocuri sunt de cinste , nu plateste nimeni nimic. In ajun de Anul Nou fetele merg in sezatori fara furca si se face iara joc prin sezatori dar de asta data fiecare fata care a jucat in celelalte trei randuri vine cu bani ( li se spune dinainte ) si platesc 5-10 lei casierului cetei.

De Anul Nou dupa ce termina jocul prin sezatori ceata incepe sa zaure pe fruntasi si pe cei care ii cheama Vasile si stiu ca ii cinstesc – altfel nu-i mai scoala din somn.

La Anul Nou mamele feciorilor din ceata vin la gazda aducand scovarzi iar la Boboteaza aduc cate un blid de raci , cate o varza si carne de porc.

“ In ziua de Sf. Ion am facut joc. Seara am chemat fiecare parintii , caci ne-am despartit de ceata ; am stat cu totii la masa , am cantat , am jucat pana la 12 sara si cand am iesit , am dat mana cu gazda , i-am cerut iertare daca l-am suparat cu ceva si cu asta s-a spart ceata.

Fotografia reprezinta pe vataful mare din Dragus ( Vasile Tataru)
Din echipa de monografisti care a cercetat satul Dragus a facut parte si Traian Herseni , originar din Tara Fagarasului, care a studiat ceata de feciori din Dragus si despre care a publicat articolul “Ceata feciorilor din Dragus” din care citez: 
Dintre organizatiile traditionale ale satului Dragus , cea a feciorilor sau a flacailor de la 18 ani pana la casatorie este printre cele mai bine pastrate. Ea consta in alegerea anuala a cate doi conducatori , numiti vatafi , unul mare , altul mic , care capata , pe calea aceasta anumite drepturi fata de ceilalti feciori , mai ales in materie de disciplina si care au sarcina sa organizeze ceata de Craciun, pentru colinda si hora, integrandu-se astfel in obiceiurile si petrecerile de sarbatori, la care participa in diferite chipuri satul intreg. 
In ziua de Sfantul Nicolae ( 6 decembrie ) toti ficiorii din sat de la 18 ani in sus au o intrunire sa vada care sunt cei mai capabili sa conduca ceata de Craciun. Se aduna in primarie si cheama pe primar si un delegat. Adunarea o conduce primarul care spune : - mai baieti , azi e ziua de ales vataf ; care vreti sa fiti vataf ?.
Cei mari , scapati de armata , isi aleg vataf mare iar cei mici , care nu au facut inca armata , isi aleg vataf mic. Alegerea vatafilor se face prin strigare iar daca sunt mai multe partide si nu se inteleg , alegerea se face prin vot secret. Vataful mare poate sa respinga pe vataful mic si atunci cei mici trebuie sa aleaga un altul . Adunarea ficiorilor valideaza fiecare vataf in parte strigand “ e bun , e bun , sus cu el “ . Vataful mare ales cinsteste apoi la carciuma o vadra de vin .
Vatafii isi aleg apoi baietii din ceata ; pe cine cred ei ca sunt cei mai bravi din sat adica baieti cinstiti care nu fac intriga.
Vataful este ales pentru un an . El tine ordinea intre feciori la sezatori , la hora , noaptea pe strazi ; are drept chiar sa bata , caci toti stiu de frica de vataf. Se mai numeste si judele feciorilor. Vataful merge cu jandarmii , el are grija sa nu poarte flacaii revolvere sau cutite , sa nu se bata sa nu faca scandal – sa pastreze o regula oarecare. Tot vataful are grija sa nu faca feciorii scandaluri , sa nu strige pe uliti – ca primaria si jandarmii pe vataf il intreaba de orisice scandal. Are raspundere ca in comuna sa nu se faca galagie – numai cu tineretul , cu ceilalti n-are amestec.
Prin sezatori, iarna, vataful mai opreste pe baieti sa se bata sau ii ia la intrebari de ce fac rau sau da la o parte pe cei mici sa le faca loc la cei mari – tot in sezatori.
Cei mai mici de 18 ani nu au voie in sezatoare ; numai daca ii lasa vataful. 
Flacaii straini care vin in comuna sunt obligati sa anunte pe vataf , atunci nu li se intampla nimic in sezatori , raspune vataful care-i insoteste pana la plecare.Vataful poate sa-i perchezitioneze daca au revolvere , pumnale ; asta face si la cei din sat mai ales la cei mici care sunt mai fara judecata si se incaiera cu cei mari.
Peste an,vataful e obligat , in fiecare duminica, sa aranjeze jocul – el incaseaza de la baieti si plateste lautarii. Nimeni n-are voie sa aduca lautari ca sa petreaca sau sa faca joc decat daca-l anunta pe vataf.
Vataful mai presus de toate intocmeste si conduce ceata feciorilor pentru colinda de Craciun.
Vataful se intereseaza si scoate autorizatie pentru ceata de la primarie si o inainteaza la pretura la Arpas ca sa fie apoi neconturbati de nimeni.

In trecut , in Tara Fagarasului , se credea ca oamenii faceau rautati din pricina ca isi uitasera de Dumnezeu si din aceasta cauza , Dumnezeu a lasat colindele ; ca in fiecare an de Craciun numele cel sfant al Domnului sa ajunga la urechile oamenilor iar acestia sa ia aminte si sa nu mai pacatuiasca . Colindele vesteau Nasterea Domnului Hristos ce va infrange puterea Necuratului si va slobozi pe toti urmasii morti sau vii ai lui Adam de la robie. Colindatorii venind in casa gospodarilor cu numele Domnului , risipeau supararile si aduceau mierea nadejdii si de aceea se primeau cu multa dragoste , socotindu-se a fi un mare pacat faptul ca unii nu primeau colidatorii.
Tot in Tara Fagarasului se mai spunea ca atunci cand colindele nu se vor mai auzi , pe pamant vor iesi diavolii iar lumea va incapea pe mainile lor.
In deceniile 6 si 7 ale secolului trecut regimul comunist a incercat din rasputeri sa suprime colindele .
Sfatul popular ( primaria ) refuza sa dea aprobarile necesare pentru formarea “cetei de feciori “ iar scolarii erau chemati la scoala in ajunul Craciunului unde se faceau repetitii pentru “serbarea pomului de iarna “ care avea loc pe 30 decembrie ( ziua izgonirii regelui si proclamarii republicii ) si unde in loc de colinde corul scolii canta “ republica mareata vatra”.
Abia in anul 1968 “prohibitia colindelor” s-a abrogat iar flacaii cu ceata de feciori , elevii de gimnaziu cu irozii , cei mai mici cu steaua si cu Mos Ajun au putut sa colinde fara oprelisti pana anul trecut cand a venit criza si cand unele gazde au restrictionat primirea colindatorilor.
Memorabilele versuri ale unui poet necunoscut scrise in decembrie 1907, an cand satele romanesti au fost ravasite de izbucnirea si reprimarea rascoalelor taranesti sunt actuale si in anul 2011 cand criza si recesiunea au afectat prea multe destine ale concetatenilor nostri :
… Si mai ales in iarna asta , lasati copiii sa colinde
Sa nu se-nchida nici o poarta in fata lor , si nici un semn
Sa nu-i opreasca din curatul si sfantul datinii indemn
O, mai ales in iarna asta , lasati copiii sa colinde!..
Cand argintiile lor glasuri vor ingana “Florile dalbe”
Ganditi-va ca nu e data inchipuirii omenesti
O mai aleasa intrupare de sol al vrerilor ceresti
Ca argintiile lor glasuri , cand vor canta “Florile dalbe”.

 

Gazda cetei de feciori ( Traian Herseni )

Dupa constituirea cetei de feciori , ceata isi cauta o gazda care sa-i gazduiasca din 24 decembrie pana in ziua de 7 ianuarie , cand se strica ceata. In caz ca nu se gaseste gazda,e obligat vataful sa-i lase la dansul. 
“Noi am gasit gazda pe Gheorghe Rogozea ( Unghiu) pe care l-am socotit om bun si l-am rugat sa ne lase si el ne-a primit” spune vataful Vasile Tataru .
La gazda feciorii au infipt la poarta de o parte si de alta doi brazi tineri legati sus cu o scandura de brad. Scandura era vopsita la capete in tricolor si sta scris pe ea in lung cu litere colorate : TRAIASCA CEATA DE FECIORI DIN DRAGUS “.
Gazda in afara ca-i gazduieste , trebuie sa gateasca masa pentru cei din ceata . In schimb are dreptul sa-i puna peste saptamana sa-i taie lemne si la alte munci.
“Gazda ne facea de mancare si ne indruma cum sa ne purtam sa nu facem scandaluri”.
“ Noi le pregateam de mancare: varza cu sarmale , supa cu taietei , lapte acru cu mamaliga , raci , carnati , mancare de toate felurile ce se face pe la noi. Ei dau carnea si painea , celelalte de la noi. Zahar numai au cumparat ca sa incalzeasca vinul” declara gazada .
“Ceata mananca de patru ori : dimineata cand se scoala , apoi la amiaz la 12 , seara pe la 5-6 si cand se intorceau pe la 12 noaptea din sezatori iar mancau. De dormit la gazda – care vrea dormea care nu , pleca acasa sau se ducea pe la fete”.
“Neplaceri n-am avut , au ascultat de mine ce-am zis , ca le-am spus ca de fac scandal nu-i mai primesc. Au venit in sezatoare niste feciori straini si m-am dus eu sa nu-i bata , i-am chemat acasa si au venit toti . Trebuie sa asculte de gazda . Mai aveau cearta intre ei , dar nu i-am lasat, le spuneam ca-i bat , doar sunt ca un tata de feciori.”
“In ajunul Craciunului prima data se zaureste gazda – dam toata ceata mana cu gazda si apoi pleacam sa zaurim fruntasii comunei si apoi sa colindam tot satul. Dupa colindat venim la gazda cu totii si ne apucam de petrecere”.
In zilele de lucru , daca gazda are de lucru – lemne de taiat, de ranit in grajd, de curatat zapada , vataful ii anunta de cu seara si toti trebuie sa vina altfel sunt pedepsiti.
“In ziua de Sfantul Ion am facut joc. Seara am chemat fiecare parintii la gazda – am stat cu toti la masa , am cantat , am jucat pana la 12 seara si cand am iesit am dat mana cu gazda , i-am cerut iertare daca l-am suparat cu ceva si cu asta s-a spart ceata”.

Pe vremea studentiei , in Ajunul Craciunului , dupa ce irozii si ceata terminau cu colindatul incepeam sa colindam si noi , in circuit inchis , intre noi , prilej de a ne intalni cu prietenii aflati in alte centre universitare. Cand am ajuns cu colindatul la mine acasa parintii aveau musafiri . Atat parintii cat si musafirii lor s-au simtit onorati si s-au bucurat enorm vazand ca studenti din marile centre universitare :( Bucuresti , Iasi , Cluj , Timisoara , Brasov) au venit sa-i colinde . Inainte de a pleca ne-au colindat si ei . Ne-au cantat o colinda veche , pe mai multe voci asa cum o cantau in tinerete in cor si fara sa vrea niste tarani fara studii liceale si universitare ne-au aratat cum se interpreteaza o colinda. (Gigi Tataru)

( in imagini Corul caminului cultural Regele Carol II din Dragus ( 1937 )  A castigat numeroase concursuri si premii interpretand cantece pe versuri de : Goga , Cosbuc , Eminescu dar si cantece religioase si colinde . Corul a fost infiintat din initiativa si prin osardia profesorilor : Gheorghe Rogozea , Ioan Sofonea si Gheorghe Sofonea tineri draguseni care , dupa terminarea studiilor , asemeni lui Budulea Taichii al lui I. Slavici , s-au intors in satul natal si impreuna cu sotiile lor , profesoare , au contribuit la educarea si propasirea consatenilor. Oameni integri , cu pregatire multidiscipliara , buni patrioti si pedagogi erau ascultati , respectati si stimati in Dragus.)