Tara Făgăraşului (Tara Oltului) careia in popor i se mai spune si "Tara Cerurilor Deschise " (datorita spiritualitatii care e atat de specifica locului) este una dintre cele mai mari si mai bine individualizate depresiuni de contact ale Transilvaniei, mărginită la sud de Munţii Fagaras si Persani si la nord, nord-est de limitele sudice ale platoului Târnavelor; cursul viguros al Oltului o străbate de la est spre vest. Peisaj străjuit de vârfuri mai înalte de 2500 m (Munţii Fagaras) sau unele în jur de 1600 m (Munţii Breaza si Persani), dar si de coline ce se pierd în matca afluenţilor Oltului, depresiunea Făgăraşului se releva ca o câmpie piemontana etajată terminata la miazănoapte în lunca Oltului; un adevărat amfiteatru care desfăşoară trei trepte de relief sub monumentalul versant nordic al Munţilor Fagaras.
Judeţul Făgăraş
Suprafata. 2.432 km² este unul dintre judeţele cele mai mici ale ţării.
Înfatisarea pamântului. Partea cea mai importantă a judeţului este o depresiune largă şi lungă pe care apele coborâte din munţii Făgăraş (Sudul judeţului) au sculptat-o în marginea podişului ardelenesc. Către Sud, fundul depresiunii se ridica în mai multe trepte care au fost cladite din pietrişurile carate din munţi de aceleaşi ape; iar deasupra acestui amfitreatru de pietrişuri, se ridica repede cei mai înalţi munţi ai ţarii: Munţii Făgăraş. În aceşti munţi se pot observa urmele eroziunii glaciale de pe vremuri: vârfuri crestate, căldări şi lacuri glaciale, morene, etc. Din aceasta cauza sunt foarte căutaţi de excursionişti. Spre Nord, judeţul cuprinde şi o bucată din Podişul Transilvaniei, cam pâna la cumpăna apelor spre Târnava-Mare. Marginea aceasta de podiş închide spre N si spre V depresiunea « Ţării Oltului » cum o numesc localnicii. Catre S. Făgăraşii si catre Răsărit Perşanii, (munti nu prea înalti) completeaza marginile de cetate naturala ale acestei mici unităti geografice.
Clima si ape. Clima este aspra (media temperaturei anuale între 6°-8°) şi umeda (precipitaţiile anuale între 700 – 1.000 mm). Primavara, un vânt călduţ, care coboară de pe înalţimi, topeşte iute zăpezile şi provoacă avalanşe şi inundaţii generale (Vântul Mare ). Atunci se umfla torenţii si râurile care vin din munţi şi se varsă în apa principala a judeţului : Oltul.
Vegetatia. Întinse păşuni alpine acoperă munţii Făgăraş de la 700 - 800 m în sus ; urmează apoi pădurile de conifere si cele de fag. Depresiunea propriu- zisă este însă complet despădurită, iar podişul din Nordul Oltului, mai păstrează mari păduri de stejar numai spre Est şi Vest.
Bogatii minerale. Judeţul F. face parte din zona cutelor diapire (cu sâmburi de sare) şi a zăcămintelor (posibile) de gaz metan.
În 1599 Mihai Viteazul intrând cu oştile sale în Transilvania, ia din nou în posesiune vechiul pământ muntenesc.
Mai târziu, Constantin Brâncoveanu si Stefan Cantacuzino au avut moşii întinse în cuprinsul acesteia : primul la Sâmbăta de Sus si Poiana Mărului, iar al doilea, la Recea. Brâncoveanu a înălţat la Sâmbăta şi o biserica, pe care a înzestrat-o bogat.
Ea a servit de catedrala episcopiei române după Unirea cu Roma şi pâna la stramutarea ei la Blaj.
Între 1764 şi 1850 parte din ţinutul Făgăraşului a format districtul de granită, cu regimentul I românesc de granită Nr. 91, având reşedinta la Orlat.
Monumente istorice. Biserica din Vlădeni , în ruine, cu fresce admirabile.
Biserica din Perjani , cu fresce din 1767.
Castelul Făgăraşului , construit dupa 1400, unde Mihai Viteazul şi-a adăpostit familia în timpul luptelor sale din Ardeal.
Palatul lui Constantin Brâncoveanu din Sâmbăta-de-Sus, transformat în « Casa scriitorilor si ziaristilor ».
Biserica din Sâmbăta-de-Sus , înăltat de Constantin Brâncoveanu în 1707, acoperită cu fresce din acelaşi timp, restaurată de curând.
Biserica Unita din Făgăraş , înălţată de Constantin Brâncoveanu în 1697, cu frumoasa pictura interioară.
Ruinele bisericii cisterciene din Cârta, din epoca de înflorire a acestor creaţiuni religioase franceze.
Importante biserici, ctitorii din sec. al XVIII-lea, în comunele : Arpaşul – de- Jos, Arpaşul-de-Sus, Beclean, Bucium, Calbor, Colun, Comana-de-Jos, Dragus, Feldioara, Mândra, Perşani, Sâmbata-de-Jos, Sarata, Şercaita, Venetia-de-Jos, Voevodenii-Mari, Voevodeni-Mici, Margineni, Ohaba si Vistea-de-Jos.
Populaţia judeţului este repartizată astfel :
a) Pe orase si plasi, dupa sex
b) Pe grupe de vârstă
Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul F. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt următoarele:
La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului F. a fost de 89.428 locuitori. Faţa de populaţia numărata la recensamântul din 1930 si anume 86.461 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 2.967 locuitori în timp de 6 ani si jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 3,4%.
În zona muntoasă n-a pătruns nici un sat şi nu s-a conturat nici un drum carosabil si chiar exploatările forestiere sunt puţine şi de mica însemnătate. În schimb aici îsi au satele de sub munte pădurile, întrebuinţate mai ales pentru lemnul de construcţie şi de foc, iar păşunea alpina si izvoarele dese au favorizat o intensă viată pastorească. Nu există nici o vale şi nici un munte mai însemant în care să nu se găsescă vreo stână sau cel puţin un bordei ciobănesc. Vara munţii aceştia sunt luaţi în arenda de către crescatorii de oi, veniti nu numai din împrejurimi, ci şi din parţile Sibiului si din Muntenia. Tot aici îşi aduc satele apropiate vitele mari neînrebuintate la muncă. În sfârşit, piscurile cele mai înalte din România, Negoiul si Moldovanul, din Masivul Făgăraşului, pădurea de brad, stâncile uriaşe, iezerele, numeroasele circuri si văi glaciale, atrag prin frumuseţea si sălbăticia lor numeroşi turişti, iar fauna bogată (mistreţi, urşi, capre negre, etc.) deopotrivă pe vânători. De aici numărul crescând al caselor de adăpost şi de vânătoare, care uşurează drumul călătorilor.
Lipsa păşunilor apropiate si sistemul primitiv de creştere al vitelor, fac sa păstreze şi sistemul vechi de cultura, de trei « hotare » sau tarlale, în care lucrează prin rotaţie anuală, numai două părţi din câmp, iar o parte e lăsată să « se odihnească » si e folosită ca păsune. Sistemul acesta de cultură a înrâurit şi aşezarea satelor. De regulă acestea nu se întind până la munte şi nici cel putin până la liziera pădurilor de sub munte, ci sunt aşezate în mijlocul moşiei, având şi spre munţi o parte din câmpurile de cultură. Numele frecvent de « Jariste » arată că pădurile au fost adeseori arse ca sa se obtina loc pentru agricultură.
În zonă deluroasă aşezările omeneşti continuă, tot dese, dar mai mari şi unele şi mai înstărite. Aici agricultura este mai scăzută, dar fânetele sunt mai dese şi bune, ceea ce favorizeaza creşterea vitelor. Padurile de stejar aduc venituri mari, iar pe dealurile însorite creşte viţă de vie. Vinurile din Cincsor şi Cinc se desfac în mai toate satele din judeţ.
Un alt factor geografic care a înrâurit de aproape viaţa socială a ţinutului este reţeaua hidrografică. Judeţul este străbătut în lung de Olt, în partea nordică, paralel cu muntii. Celelalte ape, râuri care izvorăsc din Carpaţi, renumite pentru pastrăvii lor, sau din Podişul Târnavelor şi pâraie mai mici, care apar pretutindeni, sunt toate afluenţi ai Oltului şi curg din amândouă părţile aproape perpendicular pe el. De aici aşezarea caracteristică a satelor şi nu mai puţin caracteristică desvoltare a cailor de comunicaţie. O parte din satele judeţului F. se întind pe Olt, linie pe care s-a construit drumul de tară şi singura linie ferată care străbate judeţul între Braşov, Făgăraş şi Sibiu. Satele acestea de regula sunt alungite pe direcţia drumului, Est-Vest, spre deosebire de celelalte aşezate pe afluenţi Oltului, înşirate spre munte câte doua, trei, la distante de 4-7 km, sau printre dealuri pe afluenţii nordici, alungindu-se pe directia contrară, Nord- Sud. Drumurile laterale păstrează şi ele aceeasi directie ca sa se lege cu drumul mare şi cu gările din toate satele de pe linia ferată.
Satele de pe Olt asezate pe drumul de ţară sau pe linia ferată (aproape aceleaşi) sunt mai desvoltate şi mai înstărite. Uşurinţa deplasărilor a înlesnit noui ocupaţii, în special negoţul si a mărit contactul cu oraşul. De aceea, multe din satele acestea sunt pe cale de a se transforma în târguşoare : au hanuri, prăvălii, măcelării, brutării, mici industrii, farmacii, medici, biserici mai mari, şcoli mai încăpătoare, case culturale, etc. si în aceeasi masura orasenizarea se resimte în limba, în port, obiceiuri, în amestecul populaţiei. Dimpotrivă, satele de la munte îşi păstrează trasăturile străvechi : limba mai curată, portul naţional, obiceiurile străbune şi puritatea etnică. Satele dinspre munte sunt fără nici o excepţie sate românesti în întregime. Pe linia Oltului s-au strecurat şi elemente străine (negustori si meseriaşi, iar la Şercaia şi în multe din satele din dreapta Oltului apar Saşii, amestecaţi cu Românii şi în numar mic cu Ungurii. Oraşul Fagaraş desi târg vechiu românesc, cum dovedeste cartierul complet românesc al breslei tabacărilor Tabaciul, şi forma lui atât de îndepărtată de a oraşelor unguresti sau săseşti, precum si mahalalele de plugari Români, totuşi are o populatie amestecată cu Unguri, Saşi şi Evrei. Partea dinspre Olt si munti, Ţara Oltului, a fost însă în toate vremurile ţinutul cel mai românesc din Ardeal.
Cele mai statornice şi vechi legături ale Făgăraşului au fost cu Muntenia. Legenda spune că din acest tinut a plecat Negru-Vodă, descălecătorul Ţării Româneşti. Sigur e ca un curent de populatie dinspre Făgăraş spre ţinuturile dincoace de munte a existat multă vreme. Astfel se găsesc făgăraşeni în multe din satele « ungurene » din Argeş si Muscel şi au ajuns pâna în judeţele dunărene din Dobrogea. Dar nu mai puţin însemnat a fost curentul invers, dinspre Muntenia spre Ţinutul Făgăraşului, ceea ce l-a facut pe profesorul Iorga sa afirme ca nu Ţara Româneasca a fost intemeiata de fagaraşeni, ci Ţara Fagaraşului a fost întemeiată de descălecători din Muntenia. Faptul s-a petrecut din pricini diferite (transhumanta pastorală, stapânirea ţinutului de Domni munteni, care şi-au pastrat şi după încetarea stăpânirii unele moşii şi sate, regimul agrar mai uşor, dar ramâne de necontestat schimbul continuu de populaţie între Făgăraş şi ţinuturile învecinate. Numai originea aceasta felurita a populaţiei şi chiar a unor sate întregi poate lămuri deosebirile care apar adeseori în grai, în port si în obiceiuri de la un sat la altul.
Mai de curând migratiile au fost determinate de creşterea rapida a populaţiei şi de neputinţa solului de a-şi hrăni ţoti locuitorii. Mulţi s-au îndepărtat din pricina aceasta spre orase, ori şi-au căutat rosturi noui în America. Ţăranii înstăriţi au început să-şi dea copiii la şcoli mai înalte. Astăzi nu mai există nici un sat în judeţ care sa nu aibă printre cei plecati câţiva titraţi, iar printre tineri multi elevi de liceu şi studenţi. Numărul făgărăşenilor plecaţi de acasă şi ajunşi în situatii înalte e atât de mare, încât la Cluj si Bucureşti au putut forma asociatii întinse, care numără profesori universitari, medici, avocati, ingineri, profesori secundari, etc., menite să păstreze legătura cu cei de acasă. Dragostea de învăţătura e mult mai veche, cum o dovedesc : Ion Codru Dragusanu (1823-84), originar din Dragus ; generalul din armata austro-ungara de la 1848, Tet din Sasciori, generalul Boeru din aceeaşi armată, originar din Recea, ajuns senator apoi în parlamentul român, mitropolitul unit Vasile Suciu al Blajului, originar din Copacel, episcopul ortodox Grigore Comsa al Aradului, plecat din Comâna si ţăranul iluminat care trebuie amintit printre cei iubitori de carte, badea Cârtan, din Cârta.
Trecutul istoric a lăsat şi el destule urme temeinice în viaţa socială. Ţinutul dintre Olt şi munte păstrează de pe vremea când aparţinea Ţării Românesti, sau poate dintr-o vreme când era neatârnat, conştiinţa unei unităţi aparte : « Ţara Oltului ». Locuitorii nu se socotesc « ardeleni » ci « olteni » si spun când trec Oltul, pe malul drept al lui, ca merg « pe Ardeal ». De aceea judeţul nu coincide cu unitatea etnică şi locuitorii lui nu se simt legaţi decât printr-o întâmplătoare asociaţie administrativă.
Tot de pe vremea Domnilor munteni a ramas interesul mare pentru viaţa religioasa. Făgăraşul e unul dintre puţinele ţinuturi de dincolo de munţi care a avut mânăstiri şi schituri româneşti, cu o puternică viată monahala. Izvorul de la mânăstirea de la Sâmbăta-de-Sus este până astăzi un izvor al tămăduirii şi se strâng acolo în fiecare an odată toţi preoţii şi sătenii din jur, cu bolnavii si durerile care se vor alinate. Luptele religioase au fost din pricina aceasta mai aspre decât în alte părţi. Unirea cu Roma, care a atras după sine înăbuşirea cu forţă a vietii ortodoxe din schituri, a despărtit satele în uniti si ortodocşi cu câte doi preoţi si două biserici, care până astăzi se află în acelasi vechiu conflict.
Viaţa militară a tinutului a lăsat deasemenea urme în disciplina locuitorilor si în spiritul lor de organizare. Cetatea Făgăraşului, care avea necontenit nevoie de apărători, graniţa care trebuia supravegheată, apoi regimentul românesc de graniţă din timpul Mariei Terezia, care cuprindea mai toate satele din judeţ, dovedesc o veche si constantă îndeletnicire militară.
Disciplina şi devotamentul desprinse pe calea aceasta s-au resimţit şi în alte domenii. Partidul nationalist Român dinainte de Unire biruia în judeţ, datorita tocmai acestor însuşiri.
Din vechile stări sociale care au lăsat urme până azi, trebuie să amintim împărţirea sătenilor în boieri sau ţărani liberi şi iobagi sau servi. Unele din diplomele de boierie dateaza de pe vremea domnitorilor munteni, în special a lui Mircea cel Bătrân şi erau legate de multe privilegii ; altele s-au obţinut pentru merite obsteşti sau de slujba şi în sfârsit, altele se cumparau cu bani, în timpurile de criza a tezaurului craesc. Deosebirile acestea s-au înlaturat deodata cu spargerea iobagiei în 1848, dar pâna astăzi boierii şi-au păstrat pădurile în « conposesorat » şi se socotesc neam mai ales decât « paurii ». Vecinătăţile sociale se resimt cum e firesc mai ales în satele mărginase : influenţa Muscelului si Argesului în Sud, influenţa Saşilor şi a Ungurilor în Nord şi a Românilor şi a Saşilor dinspre Sibiu şi Braşov la Apus şi Răsărit. Probabil ca sub influenţa săsească a apărut organizaţia vecinătăţilor în unele sate, cum e de pilda Dragusul. Uliţele sunt constituite în « vecinătăţi » în frunte cu câte un « tată de vecini» - pentru ajutor în caz de înmormântări, reparat dumurile, etc. Sub influenţa sibiana au aparut anumite motive în folklor, cum e cântecul ritual agrar al cununii sau buzduganului (facut din spice de grâu) în care se aminteste dealul Mohului.
Ţara Oltului are însa şi o viaţa socială originală. Sezătorile de femei, clacile, cetele de feciori, adunarile de bărbati, cetele de copii, etc., sunt fenomene care se pot întâlni şi în alte părti, dar au pe lânga o intensitate deosebita, forme si aspecte particulare, care nu se gasesc decât aici.
Lipsit de căi de comuniatie transversale, greu de construit prin muntii care-l marginesc la miazazi şi dealurile sale de la miază-noapte, judetul F. are o destul de palida activitate comercială. Perspectivele sale sunt deasemenea reduse.
Cele doua centre de la apusul şi răsăritul său, Braşovul şi Sibiul, acapareaza din acest punct de vedere, toata activitatea regiunii.
Agricultura. Judeţul are o suprafata totală de 243.200 ha. Suprafaţa arabilă este de 82.697 ha, adica 34% din suprafaţa judeţului şi 0,28% din suprafata totală a ţării.
Întreaga suprafaţa a judeţului e deţinuta de mica proprietate.
Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupa 50.748 ha astfel repartizate :
Porumbul ocupă 15.298 ha, cu o producţie de 217.231 chint. (prod. medie la ha 14,2 chint.), în valoare de 51 mil. lei.
Grâul ocupă 15.143 ha, cu o producţie de 179.847 chint. (prod medie la ha 11,9 chint.), în valoare de 71 mil. lei.
Ovazul ocupă 13.513 ha, cu o producţie de 152.696 chint. (prod. medie la ha 11,3 chint.) , în valoare de 40 mil. lei.
Secara ocupă 5.800 ha, cu o producţie de 58.230 chint. (prod. medie la ha 10,0 chint.), în valoare de 17 mil. lei.
Orzul ocupă 994 ha, cu o producţie de 12.477 chint. (prod. medie la ha 12,6 chint.), în valoare de 3 mil. lei.
Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 3.781 ha. Din aceasta suprafaţă trifoiul ocupă 2.339 ha, cu o productie de 81.163 chint. (media la ha 34,7 chint.), în valoare de 17 mil. lei si 5.449 chint. samânţa. Lucerna ocupă 430 ha cu o producţie medie de 15.824 chint. fân în valoare de 2 mil. lei si 860 chint. samânţa. Radacinile de nutreţ ocupă 351 ha, cu o productie de 42.255 chint. In valoare de 3 mil. lei.
Plantele alimentare ocupa 8.835 ha. Din aceasta suprafaţa cartofii ocupă 8.019 ha, cu o producţie de 706.473 chint. (media la ha 88,0 chint.), în valoare de 88 mil. lei.
Dovlecii dintre porumb dau o producţie de 41.078 chint în valoare de 2 mil. lei.
Plantele industriale ocupa 553 ha. Din aceasta suprafaţă cânepa ocupa 471 ha, cu o producţie de 2.402 chint. fuior (media la ha 5,1 chint.), în valoare de 8 mil. lei şi 1931 chint. samânţa.
Vegetatie si culturi diverse. Din suprafaţa totala a judetului (243.200 ha) , ogoarele sterpe ocupa 17.780 ha.
Fânetele naturale ocupa 27.413 ha, cu o producţie de 616.792 chint. (prod. medie la ha 22,5 chint.), în valoare de 68 mil. lei.
Paşunile ocupa 26.314 ha.
Padurile ocupa 77.490 ha.
P omii fructiferi ocupa 1.113 ha.
Vita de vie ocupa 216 ha, (din care viile pe rod 156 ha), cu o producţie de 7.865 hl ( prod. medie la ha 50,4 hl), în valoare de 4 mil. lei.
Cresterea animalelor. În judetul F. se gaseau în anul 1935 :
Cai 11.458, boi 19.738, bivoli 29.517, oi 31.876, capre 823, porci 24.122, stupi sistematici 1938, stupi primitivi 2.998. De remarcat marele numar de bivoli.
În comuna Sâmbata-de-Jos se afla un depozit de armasari şi hergehlie a statului. În comuna Ucea-de-Jos o crescatorie de cai lipitani.
Ferme de stat în oraşul Fagaraş si o crescatorie de pastravi în comuna Sercaia.
Industrie. 1 fabrica de salam, 1 de explozibile, 2 de pielarie, 1 de cherestea, 2 de mobile, 2 de cărămizi si ţigle, 1 de covoare, 2 ateliere mecanice şi 1 de tâmplarie ; cariere de piatra de bazalt (la Bogata), piatra de gresie (la Noul Român şi la Perşani) dacit-tuf (la Perşani).
Din întreprinderile de mai sus, cea mai importanta este : « Prima societate româna de explozivi » din Făgăras, cu un capital social de 55 milioane de lei, şi un capital investit de 94 milioane lei.
Prin judeţ trece conducta electrica de înaltă tensiune a soc. « Seta » din Sibiu pe traseul : Merghindeal, Cincul, Cincsor, Voilà, Dridif, Beclean si Fagaraş.
Drumuri. Judeţul F. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 864 km 593 m, împărţita astfel :
Sosele naţionale 76 km 404 m, din care Direcţiunea Generala a Drumurilor întreţine 73 km 904 m (pietruiţi si pavaţi), iar comună urbană 2 km 500 (pavata) m.
Şosele judeţene 180 km 819 m.
Şosele comunale 607 km 370 m.
Lungimea podurilor este de 5.206,10 m repartizata astfel : poduri naţionale 1.161,55 m, judeţene 1.717,10 m si comunale 3.208,45 m.
Prin judeţ trece 1 drum naţional, legând următoarele localităţi :
• Braşov – Făgăraş - Sibiu
Cale ferata. Judeţul F. este străbătut de o linie ferata secundara simpla de
85 km (Braşov - Sibiu).
Staţii importante : Fagaraş
Posta, telegraf, telefon. 1 oficiu P.T.T. de stat la Fagaraş. 13 oficii autorizate si 4 agentii autorizate.
Oficii telefonice la : Făgăraş, Arpasu-de-Jos, Ciucul-Mare, Hârseni, Lovnic, porumbacu, Şercaia, Şinca-Veche, Soars, Vaida-Recea, Venetia-de-Jos, Vistea-de-Jos, Voila.
Statiuni climatice, balneare, turism.
Rodbav - statiune balneo - climatică, situata în valea înconjurată de paduri a râului Rodbav, la 480m înaltime. Ape cloruro-sodice şi bromurate, namol sulfatat. Indicaţiuni: scrofuloza, leziuni osoase cronice, reumatisme, boli de femei, mielite, paralizii, tabes. Instalaţiunile constau în 2 piscine pentru băi reci şi câteva cabine pentru băi calde.
Anotimp : iunie- septemvrie. Hotel, vile, si locuinte în sat, la tarani. Restaurant.
Oficiu P.T.T la Cincul-Mare (6km). Statie c.f. la Făgăraş (12 km) şi la Voila (13 km). Curse zilnice de autobuze la Fagaraş.
Venetia-de-Jos - staţiune balneara situata pe malul Oltului la 450 km înalţime. Ape cloruro-sodice-iodo-bromouate şi namol feroginos. Aceleaşi indicatiuni de la Rodbav.
Frumusetea alpina a muntilor Făgăraş, care marginesc ţinutul la Sud, atrage numerosi turisti. Alpinismul este bine organizat, multumita soc. turistice S .K.V. care a marcat cea mai mare parte din drumuri şi a clădit mai multe case de adăpost.
Excursii mari şi alpinism. Din Cârta, de la casa de adapost Bâlea, la lacul Bâlei şi vârfurile Vânatoarea lui Buteanu si Netedu ; din Arpaşu-de-Jos, pe la Glajarie- Boldan, la lacul şi vârful Podagru ; de la lacul Podagru, la vârful Tarâta si Ucia Mare, din Vistea de Sus la coltul Vistei Mari ; din Porumbacu de Jos, pe la Glajarie- casa de adapost Bârcaciu, la vârful Ciortea ; de la Glajarie, de la casa de adapost « Robert Gutt », pe la Piatra Caprei si de aci la Negoiul, coborâre pe la Strunga Dracului –Paltina, la lacul Bâlei ; de la Vârful Ciortea, peste Budislavul, la Surul ; din Breaza, de la casa de adapost Urlea, la lacul şi vârful Urlei ; de la lacul Urlei, la Galasescu, coborâre în valea Sâmbetei ; de la casa de adapost Urlea, peste vârful Lâng, la casa de vânatoare de la Budiu, coborâre în valea Pojorta ; din valea Sâmbetei - casa de adapost Sighisoara, peste muchea Dragusului, la Piatra Rosie. Frumosa, dar grea şi de durata excursia pe creasta, de la Surul la Catavei. Multe drumuri bune pentru schiori, mai ales în regiunea Surului, Negoiului, Bâlei.
Case de adăpost :
« Bârcaciu » în plaiul Bârcaciului (1550 m), pe muntele Serbota (1546 m) « Bâlea », aproape de Urlatoarea Bâlei (1234 m) şi casa de piatra de la marginea lacului Bâlea (2044 m), « Sighisoara » în valea Sâmbetei (1400 m) si « Urlea » pe coltul Brezei (1430 m).
Învatamânt. Populaţia şcolara a judeţului F. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 17.048 loc. (934 mediu urban si 16.114 mediu rural).
Şcoli secundare: 1 liceu de băieti, 1 gimnaziu de fete, 1 gimnaziu industrial , 1 şcoală normală de băieti.
Şcoli primare: 108, din care 103 rurale şi 5 urbane (88 scoli de Stat şi 20 confesionale), cu un numar total de 12.676 elevi (489 mediu urban şi 12.187 mediu rural) şi cu 280 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
Grădini de copii: 28, din care 25 rurale si 3 urbane, cu un numar total de 1.194 copii (166 mediu urban şi 1.028 mediu rural) şi cu 31 conducătoare (situatia din 1934).
Institutii culturale. În judeţul F. se releva activitatea Asoc. pentru literatura şi cultura poporului român « Astra ».
Fundaţia Culturala Regala « Principele Carol » are camine culturale în Dragus (camin model), Felmer, Grid, Lisa, Lovnic, Sâmbata-de-Sus, Toderita, Vistea-de-Sus, şi Vaida-Recea
Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întreţine în judeţul F. 106 camine culturale, 9 soc. muzicale si 15 biblioteci, în total 130 organizatii culturale, dintre care 17 au personalitate juridică.
Biserici si lacasuri de închinaciune. 87 biserici ortodoxe, 39 biserici greco-catolice, 1 biserica romano-catolica, 17 evanghelice-luterane, 5 reformate, 1 unitariana, 1 sinagoga si 7 case de rugăciune ale adventistilor de ziua a 7-a.
Institutii bisericesti. 2 protopopiate ortodoxe, la Fagaras si Sercaia si 1 vicariat greco-catolic (la Fagaras).
Judetul se afla în eparhia ortodoxa a Arhiepiscopiei Albei-Iulii şi Sibiului (Mitropolia Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului ) şi în eparhia greco-catolica a Arhiepiscopiei de Alba-Iulia şi Făgăraş (Mitropolia de Blaj).
• Plasa Arpasul-de-Jos - 25 sate
• Plasa Făgăraş - 43 sate
• Plasa Sercaia - 18 sate
Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Fagaraş cu : o secţiune, 8 magistraţi şi 1procuror, în circumscriptia Curţii de Apel Brasov.
4 judecătorii la Făgăraş, Arpasul-de-Jos, Cincul si Sercaia, cu un total de 8 magistrati.
Organizare sanitara. Ministerul Sănătăţii întreţine în judeţ 1 spital, 1 Sanatoriu pentru tuberculosi (oraşul Făgăraş) si 7 despensare.
In oraşul Făgăraş se afla serviciul sanitar al judeţului şi serviciul sanitar al oraşului.
sursa: Volumul II, Tara Româneasca, al Enciclopediei României, editura Imprimeriei Nationale, 1938, lucrare elaborata sub conducerea prof. Dimitrie Gusti (Romania interbelica)
Judeţul Făgăraş
GEOGRAFIE
Asezare. Judeţul F. este situat în Sudul Transilvaniei, fiind aşezat pe drumul care, pe sub munte, leagă Braşovul de Sibiu.Suprafata. 2.432 km² este unul dintre judeţele cele mai mici ale ţării.
Înfatisarea pamântului. Partea cea mai importantă a judeţului este o depresiune largă şi lungă pe care apele coborâte din munţii Făgăraş (Sudul judeţului) au sculptat-o în marginea podişului ardelenesc. Către Sud, fundul depresiunii se ridica în mai multe trepte care au fost cladite din pietrişurile carate din munţi de aceleaşi ape; iar deasupra acestui amfitreatru de pietrişuri, se ridica repede cei mai înalţi munţi ai ţarii: Munţii Făgăraş. În aceşti munţi se pot observa urmele eroziunii glaciale de pe vremuri: vârfuri crestate, căldări şi lacuri glaciale, morene, etc. Din aceasta cauza sunt foarte căutaţi de excursionişti. Spre Nord, judeţul cuprinde şi o bucată din Podişul Transilvaniei, cam pâna la cumpăna apelor spre Târnava-Mare. Marginea aceasta de podiş închide spre N si spre V depresiunea « Ţării Oltului » cum o numesc localnicii. Catre S. Făgăraşii si catre Răsărit Perşanii, (munti nu prea înalti) completeaza marginile de cetate naturala ale acestei mici unităti geografice.
Clima si ape. Clima este aspra (media temperaturei anuale între 6°-8°) şi umeda (precipitaţiile anuale între 700 – 1.000 mm). Primavara, un vânt călduţ, care coboară de pe înalţimi, topeşte iute zăpezile şi provoacă avalanşe şi inundaţii generale (Vântul Mare ). Atunci se umfla torenţii si râurile care vin din munţi şi se varsă în apa principala a judeţului : Oltul.
Vegetatia. Întinse păşuni alpine acoperă munţii Făgăraş de la 700 - 800 m în sus ; urmează apoi pădurile de conifere si cele de fag. Depresiunea propriu- zisă este însă complet despădurită, iar podişul din Nordul Oltului, mai păstrează mari păduri de stejar numai spre Est şi Vest.
Bogatii minerale. Judeţul F. face parte din zona cutelor diapire (cu sâmburi de sare) şi a zăcămintelor (posibile) de gaz metan.
ISTORIE
Vechime si dezvoltare istorica. Făgăraşul, al carui nume derivă, probabil, de la fagii săi – a fost pâna în sec. al XVI-lea o posesiune a domnilor Ţării Românesti. Tradiţia face din Radu Negru Descălicătorul, un voevod al Făgăraşului.În 1599 Mihai Viteazul intrând cu oştile sale în Transilvania, ia din nou în posesiune vechiul pământ muntenesc.
Mai târziu, Constantin Brâncoveanu si Stefan Cantacuzino au avut moşii întinse în cuprinsul acesteia : primul la Sâmbăta de Sus si Poiana Mărului, iar al doilea, la Recea. Brâncoveanu a înălţat la Sâmbăta şi o biserica, pe care a înzestrat-o bogat.
Ea a servit de catedrala episcopiei române după Unirea cu Roma şi pâna la stramutarea ei la Blaj.
Între 1764 şi 1850 parte din ţinutul Făgăraşului a format districtul de granită, cu regimentul I românesc de granită Nr. 91, având reşedinta la Orlat.
Monumente istorice. Biserica din Vlădeni , în ruine, cu fresce admirabile.
Biserica din Perjani , cu fresce din 1767.
Castelul Făgăraşului , construit dupa 1400, unde Mihai Viteazul şi-a adăpostit familia în timpul luptelor sale din Ardeal.
Palatul lui Constantin Brâncoveanu din Sâmbăta-de-Sus, transformat în « Casa scriitorilor si ziaristilor ».
Biserica din Sâmbăta-de-Sus , înăltat de Constantin Brâncoveanu în 1707, acoperită cu fresce din acelaşi timp, restaurată de curând.
Biserica Unita din Făgăraş , înălţată de Constantin Brâncoveanu în 1697, cu frumoasa pictura interioară.
Ruinele bisericii cisterciene din Cârta, din epoca de înflorire a acestor creaţiuni religioase franceze.
Importante biserici, ctitorii din sec. al XVIII-lea, în comunele : Arpaşul – de- Jos, Arpaşul-de-Sus, Beclean, Bucium, Calbor, Colun, Comana-de-Jos, Dragus, Feldioara, Mândra, Perşani, Sâmbata-de-Jos, Sarata, Şercaita, Venetia-de-Jos, Voevodenii-Mari, Voevodeni-Mici, Margineni, Ohaba si Vistea-de-Jos.
POPULATIE
Starea populatiei. Judeţul F. are, dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, un numar de 86.461 locuitori.Populaţia judeţului este repartizată astfel :
a) Pe orase si plasi, dupa sex
| Unitati administrative | Numarul locuitorilor | ||
| Total | Barbati | Femei | |
| Total judet | 86.461 | 43.147 | 43.314 |
| Orasul Fagaras | 7.928 | 4.475 | 3.453 |
| Total rural | 78.533 | 38.672 | 39.861 |
| • Plasa Arpasul-de-Jos | 22.962 | 11.104 | 11.858 |
| • Plasa Fagaras | 34.814 | 17.128 | 17.696 |
| • Plasa Sercaia | 20.757 | 10.440 | 10.317 |
b) Pe grupe de vârstă
| Grupe de vârsta | Locuitori | Grupe de vârsta | Locuitori |
| Toate vârstele | 86.461 | 30-49 de ani | 20.861 |
| 0- 9 ani | 20.319 | 50-69 de ani | 13.278 |
| 10-29 ani | 28.261 | 70 de ani si peste | 3.355 |
| Vârsta nedeclarata | 378 |
Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul F. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt următoarele:
| Anual | Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an | Cifre absolute | Proportii la 1.000 locuitori | ||||
| Nascuti vii | Morti | Excedent natural | Nascuti vii | Morti | Excedent natural | ||
| 1930- 1935 (medie anuala) | - | 2.057 | 1.582 | 475 | 23,4 | 18,0 | 5,4 |
| 1931 | 86.659 | 2.103 | 1.708 | 395 | 24,5 | 19,7 | 4,6 |
| 1932 | 87.139 | 2.297 | 1.696 | 601 | 26,4 | 19,5 | 6,9 |
| 1933 | 87.760 | 2.135 | 1.484 | 651 | 24,3 | 16,9 | 7,4 |
| 1934 | 88.246 | 1.950 | 1.537 | 413 | 22,1 | 17,4 | 4,7 |
| 1935 | 88.562 | 1.798 | 1.484 | 314 | 20,3 | 16,8 | 3,5 |
| 1936 | 89.003 | 1.975 | 1.582 | 395 | 22,2 | 17,8 | 4,4 |
La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului F. a fost de 89.428 locuitori. Faţa de populaţia numărata la recensamântul din 1930 si anume 86.461 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 2.967 locuitori în timp de 6 ani si jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 3,4%.
ÎNFATISARE SOCIALA
Mediul geografic, mişcarea populaţiei, trecutul istoric si vecinătăţile sociale ale judetului se oglindesc în mare măsura în viata socială sau cel putin i-au servit ca punct de plecare.În zona muntoasă n-a pătruns nici un sat şi nu s-a conturat nici un drum carosabil si chiar exploatările forestiere sunt puţine şi de mica însemnătate. În schimb aici îsi au satele de sub munte pădurile, întrebuinţate mai ales pentru lemnul de construcţie şi de foc, iar păşunea alpina si izvoarele dese au favorizat o intensă viată pastorească. Nu există nici o vale şi nici un munte mai însemant în care să nu se găsescă vreo stână sau cel puţin un bordei ciobănesc. Vara munţii aceştia sunt luaţi în arenda de către crescatorii de oi, veniti nu numai din împrejurimi, ci şi din parţile Sibiului si din Muntenia. Tot aici îşi aduc satele apropiate vitele mari neînrebuintate la muncă. În sfârşit, piscurile cele mai înalte din România, Negoiul si Moldovanul, din Masivul Făgăraşului, pădurea de brad, stâncile uriaşe, iezerele, numeroasele circuri si văi glaciale, atrag prin frumuseţea si sălbăticia lor numeroşi turişti, iar fauna bogată (mistreţi, urşi, capre negre, etc.) deopotrivă pe vânători. De aici numărul crescând al caselor de adăpost şi de vânătoare, care uşurează drumul călătorilor.
Lipsa păşunilor apropiate si sistemul primitiv de creştere al vitelor, fac sa păstreze şi sistemul vechi de cultura, de trei « hotare » sau tarlale, în care lucrează prin rotaţie anuală, numai două părţi din câmp, iar o parte e lăsată să « se odihnească » si e folosită ca păsune. Sistemul acesta de cultură a înrâurit şi aşezarea satelor. De regulă acestea nu se întind până la munte şi nici cel putin până la liziera pădurilor de sub munte, ci sunt aşezate în mijlocul moşiei, având şi spre munţi o parte din câmpurile de cultură. Numele frecvent de « Jariste » arată că pădurile au fost adeseori arse ca sa se obtina loc pentru agricultură.
În zonă deluroasă aşezările omeneşti continuă, tot dese, dar mai mari şi unele şi mai înstărite. Aici agricultura este mai scăzută, dar fânetele sunt mai dese şi bune, ceea ce favorizeaza creşterea vitelor. Padurile de stejar aduc venituri mari, iar pe dealurile însorite creşte viţă de vie. Vinurile din Cincsor şi Cinc se desfac în mai toate satele din judeţ.
Un alt factor geografic care a înrâurit de aproape viaţa socială a ţinutului este reţeaua hidrografică. Judeţul este străbătut în lung de Olt, în partea nordică, paralel cu muntii. Celelalte ape, râuri care izvorăsc din Carpaţi, renumite pentru pastrăvii lor, sau din Podişul Târnavelor şi pâraie mai mici, care apar pretutindeni, sunt toate afluenţi ai Oltului şi curg din amândouă părţile aproape perpendicular pe el. De aici aşezarea caracteristică a satelor şi nu mai puţin caracteristică desvoltare a cailor de comunicaţie. O parte din satele judeţului F. se întind pe Olt, linie pe care s-a construit drumul de tară şi singura linie ferată care străbate judeţul între Braşov, Făgăraş şi Sibiu. Satele acestea de regula sunt alungite pe direcţia drumului, Est-Vest, spre deosebire de celelalte aşezate pe afluenţi Oltului, înşirate spre munte câte doua, trei, la distante de 4-7 km, sau printre dealuri pe afluenţii nordici, alungindu-se pe directia contrară, Nord- Sud. Drumurile laterale păstrează şi ele aceeasi directie ca sa se lege cu drumul mare şi cu gările din toate satele de pe linia ferată.
Satele de pe Olt asezate pe drumul de ţară sau pe linia ferată (aproape aceleaşi) sunt mai desvoltate şi mai înstărite. Uşurinţa deplasărilor a înlesnit noui ocupaţii, în special negoţul si a mărit contactul cu oraşul. De aceea, multe din satele acestea sunt pe cale de a se transforma în târguşoare : au hanuri, prăvălii, măcelării, brutării, mici industrii, farmacii, medici, biserici mai mari, şcoli mai încăpătoare, case culturale, etc. si în aceeasi masura orasenizarea se resimte în limba, în port, obiceiuri, în amestecul populaţiei. Dimpotrivă, satele de la munte îşi păstrează trasăturile străvechi : limba mai curată, portul naţional, obiceiurile străbune şi puritatea etnică. Satele dinspre munte sunt fără nici o excepţie sate românesti în întregime. Pe linia Oltului s-au strecurat şi elemente străine (negustori si meseriaşi, iar la Şercaia şi în multe din satele din dreapta Oltului apar Saşii, amestecaţi cu Românii şi în numar mic cu Ungurii. Oraşul Fagaraş desi târg vechiu românesc, cum dovedeste cartierul complet românesc al breslei tabacărilor Tabaciul, şi forma lui atât de îndepărtată de a oraşelor unguresti sau săseşti, precum si mahalalele de plugari Români, totuşi are o populatie amestecată cu Unguri, Saşi şi Evrei. Partea dinspre Olt si munti, Ţara Oltului, a fost însă în toate vremurile ţinutul cel mai românesc din Ardeal.
Cele mai statornice şi vechi legături ale Făgăraşului au fost cu Muntenia. Legenda spune că din acest tinut a plecat Negru-Vodă, descălecătorul Ţării Româneşti. Sigur e ca un curent de populatie dinspre Făgăraş spre ţinuturile dincoace de munte a existat multă vreme. Astfel se găsesc făgăraşeni în multe din satele « ungurene » din Argeş si Muscel şi au ajuns pâna în judeţele dunărene din Dobrogea. Dar nu mai puţin însemnat a fost curentul invers, dinspre Muntenia spre Ţinutul Făgăraşului, ceea ce l-a facut pe profesorul Iorga sa afirme ca nu Ţara Româneasca a fost intemeiata de fagaraşeni, ci Ţara Fagaraşului a fost întemeiată de descălecători din Muntenia. Faptul s-a petrecut din pricini diferite (transhumanta pastorală, stapânirea ţinutului de Domni munteni, care şi-au pastrat şi după încetarea stăpânirii unele moşii şi sate, regimul agrar mai uşor, dar ramâne de necontestat schimbul continuu de populaţie între Făgăraş şi ţinuturile învecinate. Numai originea aceasta felurita a populaţiei şi chiar a unor sate întregi poate lămuri deosebirile care apar adeseori în grai, în port si în obiceiuri de la un sat la altul.
Mai de curând migratiile au fost determinate de creşterea rapida a populaţiei şi de neputinţa solului de a-şi hrăni ţoti locuitorii. Mulţi s-au îndepărtat din pricina aceasta spre orase, ori şi-au căutat rosturi noui în America. Ţăranii înstăriţi au început să-şi dea copiii la şcoli mai înalte. Astăzi nu mai există nici un sat în judeţ care sa nu aibă printre cei plecati câţiva titraţi, iar printre tineri multi elevi de liceu şi studenţi. Numărul făgărăşenilor plecaţi de acasă şi ajunşi în situatii înalte e atât de mare, încât la Cluj si Bucureşti au putut forma asociatii întinse, care numără profesori universitari, medici, avocati, ingineri, profesori secundari, etc., menite să păstreze legătura cu cei de acasă. Dragostea de învăţătura e mult mai veche, cum o dovedesc : Ion Codru Dragusanu (1823-84), originar din Dragus ; generalul din armata austro-ungara de la 1848, Tet din Sasciori, generalul Boeru din aceeaşi armată, originar din Recea, ajuns senator apoi în parlamentul român, mitropolitul unit Vasile Suciu al Blajului, originar din Copacel, episcopul ortodox Grigore Comsa al Aradului, plecat din Comâna si ţăranul iluminat care trebuie amintit printre cei iubitori de carte, badea Cârtan, din Cârta.
Trecutul istoric a lăsat şi el destule urme temeinice în viaţa socială. Ţinutul dintre Olt şi munte păstrează de pe vremea când aparţinea Ţării Românesti, sau poate dintr-o vreme când era neatârnat, conştiinţa unei unităţi aparte : « Ţara Oltului ». Locuitorii nu se socotesc « ardeleni » ci « olteni » si spun când trec Oltul, pe malul drept al lui, ca merg « pe Ardeal ». De aceea judeţul nu coincide cu unitatea etnică şi locuitorii lui nu se simt legaţi decât printr-o întâmplătoare asociaţie administrativă.
Tot de pe vremea Domnilor munteni a ramas interesul mare pentru viaţa religioasa. Făgăraşul e unul dintre puţinele ţinuturi de dincolo de munţi care a avut mânăstiri şi schituri româneşti, cu o puternică viată monahala. Izvorul de la mânăstirea de la Sâmbăta-de-Sus este până astăzi un izvor al tămăduirii şi se strâng acolo în fiecare an odată toţi preoţii şi sătenii din jur, cu bolnavii si durerile care se vor alinate. Luptele religioase au fost din pricina aceasta mai aspre decât în alte părţi. Unirea cu Roma, care a atras după sine înăbuşirea cu forţă a vietii ortodoxe din schituri, a despărtit satele în uniti si ortodocşi cu câte doi preoţi si două biserici, care până astăzi se află în acelasi vechiu conflict.
Viaţa militară a tinutului a lăsat deasemenea urme în disciplina locuitorilor si în spiritul lor de organizare. Cetatea Făgăraşului, care avea necontenit nevoie de apărători, graniţa care trebuia supravegheată, apoi regimentul românesc de graniţă din timpul Mariei Terezia, care cuprindea mai toate satele din judeţ, dovedesc o veche si constantă îndeletnicire militară.
Disciplina şi devotamentul desprinse pe calea aceasta s-au resimţit şi în alte domenii. Partidul nationalist Român dinainte de Unire biruia în judeţ, datorita tocmai acestor însuşiri.
Din vechile stări sociale care au lăsat urme până azi, trebuie să amintim împărţirea sătenilor în boieri sau ţărani liberi şi iobagi sau servi. Unele din diplomele de boierie dateaza de pe vremea domnitorilor munteni, în special a lui Mircea cel Bătrân şi erau legate de multe privilegii ; altele s-au obţinut pentru merite obsteşti sau de slujba şi în sfârsit, altele se cumparau cu bani, în timpurile de criza a tezaurului craesc. Deosebirile acestea s-au înlaturat deodata cu spargerea iobagiei în 1848, dar pâna astăzi boierii şi-au păstrat pădurile în « conposesorat » şi se socotesc neam mai ales decât « paurii ». Vecinătăţile sociale se resimt cum e firesc mai ales în satele mărginase : influenţa Muscelului si Argesului în Sud, influenţa Saşilor şi a Ungurilor în Nord şi a Românilor şi a Saşilor dinspre Sibiu şi Braşov la Apus şi Răsărit. Probabil ca sub influenţa săsească a apărut organizaţia vecinătăţilor în unele sate, cum e de pilda Dragusul. Uliţele sunt constituite în « vecinătăţi » în frunte cu câte un « tată de vecini» - pentru ajutor în caz de înmormântări, reparat dumurile, etc. Sub influenţa sibiana au aparut anumite motive în folklor, cum e cântecul ritual agrar al cununii sau buzduganului (facut din spice de grâu) în care se aminteste dealul Mohului.
Ţara Oltului are însa şi o viaţa socială originală. Sezătorile de femei, clacile, cetele de feciori, adunarile de bărbati, cetele de copii, etc., sunt fenomene care se pot întâlni şi în alte părti, dar au pe lânga o intensitate deosebita, forme si aspecte particulare, care nu se gasesc decât aici.
ECONOMIA
Economie cu caracter agricol şi pastoral.Lipsit de căi de comuniatie transversale, greu de construit prin muntii care-l marginesc la miazazi şi dealurile sale de la miază-noapte, judetul F. are o destul de palida activitate comercială. Perspectivele sale sunt deasemenea reduse.
Cele doua centre de la apusul şi răsăritul său, Braşovul şi Sibiul, acapareaza din acest punct de vedere, toata activitatea regiunii.
Agricultura. Judeţul are o suprafata totală de 243.200 ha. Suprafaţa arabilă este de 82.697 ha, adica 34% din suprafaţa judeţului şi 0,28% din suprafata totală a ţării.
Întreaga suprafaţa a judeţului e deţinuta de mica proprietate.
Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupa 50.748 ha astfel repartizate :
Porumbul ocupă 15.298 ha, cu o producţie de 217.231 chint. (prod. medie la ha 14,2 chint.), în valoare de 51 mil. lei.
Grâul ocupă 15.143 ha, cu o producţie de 179.847 chint. (prod medie la ha 11,9 chint.), în valoare de 71 mil. lei.
Ovazul ocupă 13.513 ha, cu o producţie de 152.696 chint. (prod. medie la ha 11,3 chint.) , în valoare de 40 mil. lei.
Secara ocupă 5.800 ha, cu o producţie de 58.230 chint. (prod. medie la ha 10,0 chint.), în valoare de 17 mil. lei.
Orzul ocupă 994 ha, cu o producţie de 12.477 chint. (prod. medie la ha 12,6 chint.), în valoare de 3 mil. lei.
Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 3.781 ha. Din aceasta suprafaţă trifoiul ocupă 2.339 ha, cu o productie de 81.163 chint. (media la ha 34,7 chint.), în valoare de 17 mil. lei si 5.449 chint. samânţa. Lucerna ocupă 430 ha cu o producţie medie de 15.824 chint. fân în valoare de 2 mil. lei si 860 chint. samânţa. Radacinile de nutreţ ocupă 351 ha, cu o productie de 42.255 chint. In valoare de 3 mil. lei.
Plantele alimentare ocupa 8.835 ha. Din aceasta suprafaţa cartofii ocupă 8.019 ha, cu o producţie de 706.473 chint. (media la ha 88,0 chint.), în valoare de 88 mil. lei.
Dovlecii dintre porumb dau o producţie de 41.078 chint în valoare de 2 mil. lei.
Plantele industriale ocupa 553 ha. Din aceasta suprafaţă cânepa ocupa 471 ha, cu o producţie de 2.402 chint. fuior (media la ha 5,1 chint.), în valoare de 8 mil. lei şi 1931 chint. samânţa.
Vegetatie si culturi diverse. Din suprafaţa totala a judetului (243.200 ha) , ogoarele sterpe ocupa 17.780 ha.
Fânetele naturale ocupa 27.413 ha, cu o producţie de 616.792 chint. (prod. medie la ha 22,5 chint.), în valoare de 68 mil. lei.
Paşunile ocupa 26.314 ha.
Padurile ocupa 77.490 ha.
P omii fructiferi ocupa 1.113 ha.
Vita de vie ocupa 216 ha, (din care viile pe rod 156 ha), cu o producţie de 7.865 hl ( prod. medie la ha 50,4 hl), în valoare de 4 mil. lei.
Cresterea animalelor. În judetul F. se gaseau în anul 1935 :
Cai 11.458, boi 19.738, bivoli 29.517, oi 31.876, capre 823, porci 24.122, stupi sistematici 1938, stupi primitivi 2.998. De remarcat marele numar de bivoli.
În comuna Sâmbata-de-Jos se afla un depozit de armasari şi hergehlie a statului. În comuna Ucea-de-Jos o crescatorie de cai lipitani.
Ferme de stat în oraşul Fagaraş si o crescatorie de pastravi în comuna Sercaia.
Industrie. 1 fabrica de salam, 1 de explozibile, 2 de pielarie, 1 de cherestea, 2 de mobile, 2 de cărămizi si ţigle, 1 de covoare, 2 ateliere mecanice şi 1 de tâmplarie ; cariere de piatra de bazalt (la Bogata), piatra de gresie (la Noul Român şi la Perşani) dacit-tuf (la Perşani).
Din întreprinderile de mai sus, cea mai importanta este : « Prima societate româna de explozivi » din Făgăras, cu un capital social de 55 milioane de lei, şi un capital investit de 94 milioane lei.
Prin judeţ trece conducta electrica de înaltă tensiune a soc. « Seta » din Sibiu pe traseul : Merghindeal, Cincul, Cincsor, Voilà, Dridif, Beclean si Fagaraş.
Drumuri. Judeţul F. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 864 km 593 m, împărţita astfel :
Sosele naţionale 76 km 404 m, din care Direcţiunea Generala a Drumurilor întreţine 73 km 904 m (pietruiţi si pavaţi), iar comună urbană 2 km 500 (pavata) m.
Şosele judeţene 180 km 819 m.
Şosele comunale 607 km 370 m.
Lungimea podurilor este de 5.206,10 m repartizata astfel : poduri naţionale 1.161,55 m, judeţene 1.717,10 m si comunale 3.208,45 m.
Prin judeţ trece 1 drum naţional, legând următoarele localităţi :
• Braşov – Făgăraş - Sibiu
Cale ferata. Judeţul F. este străbătut de o linie ferata secundara simpla de
85 km (Braşov - Sibiu).
Staţii importante : Fagaraş
Posta, telegraf, telefon. 1 oficiu P.T.T. de stat la Fagaraş. 13 oficii autorizate si 4 agentii autorizate.
Oficii telefonice la : Făgăraş, Arpasu-de-Jos, Ciucul-Mare, Hârseni, Lovnic, porumbacu, Şercaia, Şinca-Veche, Soars, Vaida-Recea, Venetia-de-Jos, Vistea-de-Jos, Voila.
Statiuni climatice, balneare, turism.
Rodbav - statiune balneo - climatică, situata în valea înconjurată de paduri a râului Rodbav, la 480m înaltime. Ape cloruro-sodice şi bromurate, namol sulfatat. Indicaţiuni: scrofuloza, leziuni osoase cronice, reumatisme, boli de femei, mielite, paralizii, tabes. Instalaţiunile constau în 2 piscine pentru băi reci şi câteva cabine pentru băi calde.
Anotimp : iunie- septemvrie. Hotel, vile, si locuinte în sat, la tarani. Restaurant.
Oficiu P.T.T la Cincul-Mare (6km). Statie c.f. la Făgăraş (12 km) şi la Voila (13 km). Curse zilnice de autobuze la Fagaraş.
Venetia-de-Jos - staţiune balneara situata pe malul Oltului la 450 km înalţime. Ape cloruro-sodice-iodo-bromouate şi namol feroginos. Aceleaşi indicatiuni de la Rodbav.
Frumusetea alpina a muntilor Făgăraş, care marginesc ţinutul la Sud, atrage numerosi turisti. Alpinismul este bine organizat, multumita soc. turistice S .K.V. care a marcat cea mai mare parte din drumuri şi a clădit mai multe case de adăpost.
Excursii mari şi alpinism. Din Cârta, de la casa de adapost Bâlea, la lacul Bâlei şi vârfurile Vânatoarea lui Buteanu si Netedu ; din Arpaşu-de-Jos, pe la Glajarie- Boldan, la lacul şi vârful Podagru ; de la lacul Podagru, la vârful Tarâta si Ucia Mare, din Vistea de Sus la coltul Vistei Mari ; din Porumbacu de Jos, pe la Glajarie- casa de adapost Bârcaciu, la vârful Ciortea ; de la Glajarie, de la casa de adapost « Robert Gutt », pe la Piatra Caprei si de aci la Negoiul, coborâre pe la Strunga Dracului –Paltina, la lacul Bâlei ; de la Vârful Ciortea, peste Budislavul, la Surul ; din Breaza, de la casa de adapost Urlea, la lacul şi vârful Urlei ; de la lacul Urlei, la Galasescu, coborâre în valea Sâmbetei ; de la casa de adapost Urlea, peste vârful Lâng, la casa de vânatoare de la Budiu, coborâre în valea Pojorta ; din valea Sâmbetei - casa de adapost Sighisoara, peste muchea Dragusului, la Piatra Rosie. Frumosa, dar grea şi de durata excursia pe creasta, de la Surul la Catavei. Multe drumuri bune pentru schiori, mai ales în regiunea Surului, Negoiului, Bâlei.
Case de adăpost :
« Bârcaciu » în plaiul Bârcaciului (1550 m), pe muntele Serbota (1546 m) « Bâlea », aproape de Urlatoarea Bâlei (1234 m) şi casa de piatra de la marginea lacului Bâlea (2044 m), « Sighisoara » în valea Sâmbetei (1400 m) si « Urlea » pe coltul Brezei (1430 m).
CULTURA
Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 72.014 locuitori, din care 79,5% sunt ştiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 86,7% barbati ştiutori de carte şi 73,3% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor dupa gradul de instrucţie, în procente, este urmatoarea :| Gradul de instructie scolara | Mediul urban | Mediul rural |
| Totalul stiutorilor de carte | 100,0 | 100,0 |
| • Extrascolara | 0-7 | 0,2 |
| • Primara | 60,5 | 94,2 |
| • Secundara | 26,6 | 3,3 |
| • Profesionala | 8,4 | 1,6 |
| • Universitara | 2,4 | 0,5 |
| • Alte scoli superioare | 1,4 | 0,1 |
Învatamânt. Populaţia şcolara a judeţului F. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 17.048 loc. (934 mediu urban si 16.114 mediu rural).
Şcoli secundare: 1 liceu de băieti, 1 gimnaziu de fete, 1 gimnaziu industrial , 1 şcoală normală de băieti.
Şcoli primare: 108, din care 103 rurale şi 5 urbane (88 scoli de Stat şi 20 confesionale), cu un numar total de 12.676 elevi (489 mediu urban şi 12.187 mediu rural) şi cu 280 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
Grădini de copii: 28, din care 25 rurale si 3 urbane, cu un numar total de 1.194 copii (166 mediu urban şi 1.028 mediu rural) şi cu 31 conducătoare (situatia din 1934).
Institutii culturale. În judeţul F. se releva activitatea Asoc. pentru literatura şi cultura poporului român « Astra ».
Fundaţia Culturala Regala « Principele Carol » are camine culturale în Dragus (camin model), Felmer, Grid, Lisa, Lovnic, Sâmbata-de-Sus, Toderita, Vistea-de-Sus, şi Vaida-Recea
Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întreţine în judeţul F. 106 camine culturale, 9 soc. muzicale si 15 biblioteci, în total 130 organizatii culturale, dintre care 17 au personalitate juridică.
RELIGIE
Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 55,2 % sunt ortodocsi si 25,7 % greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni.Biserici si lacasuri de închinaciune. 87 biserici ortodoxe, 39 biserici greco-catolice, 1 biserica romano-catolica, 17 evanghelice-luterane, 5 reformate, 1 unitariana, 1 sinagoga si 7 case de rugăciune ale adventistilor de ziua a 7-a.
Institutii bisericesti. 2 protopopiate ortodoxe, la Fagaras si Sercaia si 1 vicariat greco-catolic (la Fagaras).
Judetul se afla în eparhia ortodoxa a Arhiepiscopiei Albei-Iulii şi Sibiului (Mitropolia Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului ) şi în eparhia greco-catolica a Arhiepiscopiei de Alba-Iulia şi Făgăraş (Mitropolia de Blaj).
ADMINISTRATIE
Organizare administrativa. Capitala judeţului F. este orasul Făgăraş. Judeţul are 86 sate, împărtite astfel:• Plasa Arpasul-de-Jos - 25 sate
• Plasa Făgăraş - 43 sate
• Plasa Sercaia - 18 sate
Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Fagaraş cu : o secţiune, 8 magistraţi şi 1procuror, în circumscriptia Curţii de Apel Brasov.
4 judecătorii la Făgăraş, Arpasul-de-Jos, Cincul si Sercaia, cu un total de 8 magistrati.
Organizare sanitara. Ministerul Sănătăţii întreţine în judeţ 1 spital, 1 Sanatoriu pentru tuberculosi (oraşul Făgăraş) si 7 despensare.
In oraşul Făgăraş se afla serviciul sanitar al judeţului şi serviciul sanitar al oraşului.
sursa: Volumul II, Tara Româneasca, al Enciclopediei României, editura Imprimeriei Nationale, 1938, lucrare elaborata sub conducerea prof. Dimitrie Gusti (Romania interbelica)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu