Baronul David Urs de Mărgineni
o poveste din anii 1800...
"Eu cu 62 de tunuri şi 1400 de soldaţi, cu mic cu mare; ei cu 650 de tunuri şi 6 - 8.000 de soldaţi", după cum descrie el insuşi situaţia, reuşeşte să reziste atacurilor inamice...
Colonelului David Urs s-a nascut in comuna Margineni (Margina) din Tara Fagarasului. stramosul sau, Ursul sin Bara, a fost innobilat de voievodul Vlad Dracul. La 18 ani a fost incorporat in Reg. 1 roman de granita. Decorat de Ferdinand de Habsburg cu Ordinul Crucea Sf. Ana pentru activitatea sa de la 1848.La 1860 este numit comandant al regimentului de infanterie Nr. 64 din Deva. Momentul său de glorie intervine in luptele dintre austrieci şi italieni, participand la bătăliile de la Montebello, Palestro, Magenta, Melegnano şi Solferino. Aici, David Urs a apărat oraşul Medole, rezistand unui adversat cu mult superior, reuşind, conform opiniei vremii, să salveze armata austriacă de la un dezastru. Din păcate, austriecii nu au reuşit să profite de şansa oferită de Urs. Oricum, l-au decorat cu Coroana de Fier şi cu Crucea de cavaler al Ordinului militar Maria Tereza şi l-au innobilat, la 8 ianuarie 1860, cu rangul de baron. Punctul culminant al carierei sale militare este in anul 1866, in războiul italo-franco-austriac, mai exact bătălia de la Lissa (o insulă in Adriatica) unde, ca de obicei, este cam lăsat să se descurce singur, fiind numit comandant al fortificaţiilor şi al miciii garnizoane a Lissei. "Eu cu 62 de tunuri şi 1400 de soldaţi, cu mic cu mare; ei cu 650 de tunuri şi 6-8.000 de soldaţi", după cum descrie el insuşi situaţia, reuşeşte să reziste atacurilor flotei inamice. A reuşit iar să salveze onoarea chezaro-crăiască, "ţinand" insula pană cand flota austriacă a putut interveni impotriva celei italiene. De la Lissa a rămas şi bucata de proiectil care a căzut la caţiva paşi de el, fără a exploda, acum ea fiind incastrată in monumentul funerar.
o poveste din anii 1800...
"Eu cu 62 de tunuri şi 1400 de soldaţi, cu mic cu mare; ei cu 650 de tunuri şi 6 - 8.000 de soldaţi", după cum descrie el insuşi situaţia, reuşeşte să reziste atacurilor inamice...
Colonelului David Urs s-a nascut in comuna Margineni (Margina) din Tara Fagarasului. stramosul sau, Ursul sin Bara, a fost innobilat de voievodul Vlad Dracul. La 18 ani a fost incorporat in Reg. 1 roman de granita. Decorat de Ferdinand de Habsburg cu Ordinul Crucea Sf. Ana pentru activitatea sa de la 1848.La 1860 este numit comandant al regimentului de infanterie Nr. 64 din Deva. Momentul său de glorie intervine in luptele dintre austrieci şi italieni, participand la bătăliile de la Montebello, Palestro, Magenta, Melegnano şi Solferino. Aici, David Urs a apărat oraşul Medole, rezistand unui adversat cu mult superior, reuşind, conform opiniei vremii, să salveze armata austriacă de la un dezastru. Din păcate, austriecii nu au reuşit să profite de şansa oferită de Urs. Oricum, l-au decorat cu Coroana de Fier şi cu Crucea de cavaler al Ordinului militar Maria Tereza şi l-au innobilat, la 8 ianuarie 1860, cu rangul de baron. Punctul culminant al carierei sale militare este in anul 1866, in războiul italo-franco-austriac, mai exact bătălia de la Lissa (o insulă in Adriatica) unde, ca de obicei, este cam lăsat să se descurce singur, fiind numit comandant al fortificaţiilor şi al miciii garnizoane a Lissei. "Eu cu 62 de tunuri şi 1400 de soldaţi, cu mic cu mare; ei cu 650 de tunuri şi 6-8.000 de soldaţi", după cum descrie el insuşi situaţia, reuşeşte să reziste atacurilor flotei inamice. A reuşit iar să salveze onoarea chezaro-crăiască, "ţinand" insula pană cand flota austriacă a putut interveni impotriva celei italiene. De la Lissa a rămas şi bucata de proiectil care a căzut la caţiva paşi de el, fără a exploda, acum ea fiind incastrată in monumentul funerar.
După război este numit din nou comandant al Regimentului de infanterie Nr.64 de la Deva şi apoi pensionat mai mult forţat. Ii este refuzată cererea de a se ocupa de reorganizarea armatei din Regatul Romaniei şi este pus sub supraveghere poliţienească.
Pensionat, colonelul David Urs de Margina se ocupă de organizarea şcolilor grănicereşti şi are o activitate fructuoasă in cadrul Asociaţiunii ASTRA. La fel, se numără printre membrii fondatori ai Institutului de Credit şi Economii Albina din Sibiu. Moare la Sibiu, la 10 septembrie 1897, la varsta de 81 de ani. La inmormantarea sa in cimitirul Bisericii dintre brazi participă mii de romani, slujba fiind oficiată de un sobor de preoţi in frunte cu dr. Victor Mihaly de Apşa, mitropolitul greco-catolic. O mare parte a averii sale, insumand 50.000 de florini, a donat-o Mitropoliei de la Blaj, ei fiind destinaţi, prin testament, unui fond care să ii poarte numele, din acesta urmand a fi ajutoraţi elevii merituoşi.
Pensionat, colonelul David Urs de Margina se ocupă de organizarea şcolilor grănicereşti şi are o activitate fructuoasă in cadrul Asociaţiunii ASTRA. La fel, se numără printre membrii fondatori ai Institutului de Credit şi Economii Albina din Sibiu. Moare la Sibiu, la 10 septembrie 1897, la varsta de 81 de ani. La inmormantarea sa in cimitirul Bisericii dintre brazi participă mii de romani, slujba fiind oficiată de un sobor de preoţi in frunte cu dr. Victor Mihaly de Apşa, mitropolitul greco-catolic. O mare parte a averii sale, insumand 50.000 de florini, a donat-o Mitropoliei de la Blaj, ei fiind destinaţi, prin testament, unui fond care să ii poarte numele, din acesta urmand a fi ajutoraţi elevii merituoşi.
SATUL MĂRGINENI - ISTORIC -
Satul Mărgineni are o origine foarte veche, amintindu-se de el în 1437 când Vlad Vodă (Dracul) dăruieşte printr-un hrisov satul Mărgineni lui Stanciu Tatu şi fiilor săi, cu tot ce era în patrimoniul satului: moară, pădure, pământ, animale.
Mai târziu Suzana Lorantfy, văduva lui Gheorghe Rakoczi doamnă a Făgăraşului, confirmă boiernatul din Mărgineni prin diploma emisă în Făgăraş la 26 mai 1658.
În anul 1762 satul a fost militarizat aşezându-se aici compania a X-a din regimentul I de graniţă. Formaţiunile militare grănicereşti au fiinţat până în 1851 când s-a desfiinţat graniţa militară.
În anul 1762 satul a fost militarizat aşezându-se aici compania a X-a din regimentul I de graniţă. Formaţiunile militare grănicereşti au fiinţat până în 1851 când s-a desfiinţat graniţa militară.
Între anii 1630-1648 Ţara Făgăraşului este dată ca zestre de Gheorghe Racoczi soţiei sale, Suzana Lorantfy.
Începând cu 1690 imperiul Habsburgic condus de împăratul Leopold I ia în stăpânire Ţara Făgăraşului.
Sub domnia împăratului Carol VI (1711-1740) Ţara Făgăraşului trece în proprietatea statului şi era condusă de căpitani, iar satele de graniţă au fost militarizate.Pentru a scăpa de iobăgie românii au acceptat militarizarea, iar în timpul împărătesei Maria Tereza generalul baron Adolf Nikolaus von Buccow face un plan de militarizare a zonei înfiinţând regimentul I de grăniceri, iar la Mărgineni fiind cantonată compania X-a.
Începând cu 1690 imperiul Habsburgic condus de împăratul Leopold I ia în stăpânire Ţara Făgăraşului.
Sub domnia împăratului Carol VI (1711-1740) Ţara Făgăraşului trece în proprietatea statului şi era condusă de căpitani, iar satele de graniţă au fost militarizate.Pentru a scăpa de iobăgie românii au acceptat militarizarea, iar în timpul împărătesei Maria Tereza generalul baron Adolf Nikolaus von Buccow face un plan de militarizare a zonei înfiinţând regimentul I de grăniceri, iar la Mărgineni fiind cantonată compania X-a.
...........................................................................................
La începutul anilor 1920, într-o relatare a “Băncii Române de Comerţ şi de Credit din Praga” ( Departamentul mărfurilor în consignaţiune strada Lipscani No.2) se prezintă situaţia satului Mărgineni astfel :
MARGINENI
Comuna rurala. Plasa Fagaras. Secretariatul cercual Herseni. Locuitori 823- 15 km . g. Fagaras.
Primar, Fulicea Matei. Notar, Marhao Gheorghe. Invatatori: Pop Gheorghe, Popa Dionisie. Preoti parohi: Crisan Valer, Judele Valer. Bacani : Popa E. Ioan Carciumari : Florea Nicolae, Pandrea Eftimie vaduva, Pandrea Nicolae
Mărgineni pe Harta Iosefina a Transilvaniei din 1769
Tocmai am descoperit aceasta pagina minunata. Mult spor. Sa treceti si pe la noi :) www.sambata-de-jos.ro
RăspundețiȘtergere