"Rumanien Festival 2011” de la Nurnberg a fost un bun prilej sa le amintim celor peste 20 de mii de oameni, cati numara comunitatea romaneasca din zona, de aromele de acasa. Am primit si am onorat invitatia de a merge in Germania cu gama noastra "Gourme Traditional din Tara Fagarasului" realizata dupa retete adunate de la cele mai gospodine bunici din satele de sub munte sau de peste Olt şi cu câteva lucruşoare hande made Mândra Chic (este vorba de proiectul nostru din aceasta vara: Tara Fagarasului - lucrusoare, arome si povesti, coordonat de Elena Daniela Graura) A fost o vreme indaratnica rau, dar tot am reinviat impreuna, cu drag, memoria gustului prunelor din Sona, fragilor de la Persani, afinelor si bujoreilor dinspre creasta, capsunilor de Dragus, socului si bradului din padurile de la Sambata si Breaza - in dulceturi, gemuri si siropuri naturale, dintre cele mai bune... Romanii, oriunde ar fi in lumea asta mare, tot romani raman. Cu bune si rele! Ne-a fost drag sa ne intalnim cu ei... Festivalul s-a bucurat de prezenta Stelei Popescu, a trupei Compact, Operei Comice, a Ansamblului Folcloric din Tara Fagarasului, a Cavalerilor Tarii Barsei, a numeroase oficialitati si a altor cativa oameni deosebiti care sa le aduca aminte tuturor de Romania noastra adevarata! Initiativa a apartinut Asocitiei de Promovare si Dezvoltare a Turismului in Judetul Brasov si a fost realizata cu sprijinul Consiliului Judetean Brasov la inceputul lui iulie 2011
Cu aceasta ocazie am pregatit si un pliant cu lucrusoare, arome si povesti din Tara Fagarasului, realizat de echipa noastra intr-o zi, cu 16 pagini in romana, engleza si germana.
pag 2 vedere peste Tara Fagarasului
pag 3 Locuri de legendă. Ţara Făgăraşului – începutul legendei lui Dracula
Legenda lui Dracula şi a Drăculeştilor nu ar fi existat fără Ţara Făgăraşului. Vlad Dracul ajunge pe tronul Ţării Româneşti cu un contingent militar făgărăşean. În ciuda faptului că tatăl său este ajutat de oamenii de aici, printre primele fapte de cruzime ale lui Vlad Ţepeş (Dracula), se numără expediţia avută de el asupra Ţării Făgăraşului în 1460, pentru a-i supune populaţia. În acelaşi context, satul Şercaia a fost ras şi el de pe faţa pământului, doi ani mai târziu. Ca urmare a acestor campanii, apar primele cronici care vorbesc despre cruzimea lui Ţepeş. Saşii din Transilvania scriau atunci că acesta este de un sadism nemaiîntâlnit, că trage oamenii în ţeapă şi apoi le bea sângele. De aici a început, de fapt, legenda lui Dracula...
pag 4 Obiceiuri: Ceata de Feciori din Ţara Făgăraşului
Ceata de Feciori este cea mai veche formă de organizare a colindătorilor. Este unul dintre cele mai importante obiceiuri, păstrat cu sfinţenie în majoritatea satelor din Ţara Făgăraşului – singura zonă din România unde tradiţia este respectată după toate regulile sale. Ceata se adună de Sf. Nicolae şi culminează pe 7 ianuarie, cu un festival şi o paradă care reuneşte toate cetele de feciori şi fete din cele 64 de sate din împrejurimi.
pag 5 Meşteşuguri : La Vâltori - făbricuţa ecologică de prelucrat straie
În satul Lisa, pe domeniul lui Viorel Greavu se păstrează, neatins de vremuri, vechiul meşteşug de prelucrare a cergilor miţoase. Din anul 1848, străbunii săi au făcut aici o vâltoare, instalaţie a cărei tehnologie este cunoscută pe meleagurile noastre încă de pe vremea dacilor. Ţesăturile ce ies din mâna femeilor din partea locului sunt făcute în casă, la războiul manual. Apoi sunt împachetate şi duse în coşuri de nuiele, la meşterii vâltorari, care le trec prin tot mecanismul “Vâltorilor” şi scot la final cele mai frumoase, mai calduroase şi mai interesante straie...
pag 6 Rezervaţii naturale: Rezervaţia naturală Dumbrava Vadului
Rezervaţia botanică „Poiana narciselor" din Dumbrava Vadului, cu o suprafaţă de 400 ha, este considerată printre cele mai înalte rezervaţii de acest fel din Europa. Situată la poalele Munţilor Făgăraş, în apropierea localităţii Şercaia, în perimetrul unei foste păduri de stejar (veche de peste 100 de ani), cu poieni mari, se caracterizează prin neobişnuita abundenţă a narciselor în lunile mai - iunie. În preajma sărbătorii Sfinţilor Constantin şi Elena – 21 mai - aici are loc Festivalul Narciselor.
pag 7 Locaşuri de cult: Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus
Mănăstirea a fost zidită în anul 1701, în imediata vecinătate a unui izvor cu puteri tămăduitoare - era închinată Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Arhitectura bisericuţei din piatră, ridicată de Brâncoveanu se încadrează deplin în stilul brâncovenesc, apărut la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea în Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu a înfiinţat aici o şcoală de grămătici şi o şcoală de zugrăvie şi tiparniţă. Ulterior aceasta mai suferă o serie de necazuri şi schimbări, dar în prezent este una dintre cele mai importante aşezări monahale din Romania, unde vieţuiesc câteva zeci de călugări şi unde s-a născut o extraordinară şcoală de pictat icoane pe sticlă şi unde funcţionează “ Academia de la Sâmbăta - spiritualitate, cultură, artă, ştiinţă”
pag 8 Sărbători locale: Zilele Cetăţii Făgăraşului
Cetatea Făgăraşului este cea mai bine conservată cetate medievală din România. Pentru a celebra sutele de ani de istorie şi tradiţii autentice, oamenii locului îi dedică în fiecare an o întreagă lună plină de evenimente, care adună zeci de mii de oameni. Astfel, în august, aici are loc o adevărată întoarcere în trecut, prin intermediul numeroaselor manifestări cu caracter medieval, care se desfăşoară chiar între zidurile impunătorului monument din orăşelul care, pentru câteva zile, te duce cu gândul la atmosfera de capitală a Transilvaniei, statut pe care îl avea la sfârşitul secolului al XVII –lea
pag 9 Delicatese: Gemuri, dulceţuri, siropuri, zacuscă
GourmetTradiţional - mic atelier de produse tradiţionale.
„ Am cules roadele Ţării Făgăraşului, le-am ales, le-am pregătit dupa sfaturile priceputelor femei din zonă, le-am pus în borcane păstrând aromele pădurii şi esenţa fructelor noastre.”
pag 10 Slow Food Ţara Făgăraşului
Ţara Făgăraşului a contribuit la gustul bucătăriei româneşti, cu arome din cele mai cunoscute: ceapa roşie de Făgăraş, prunele de Şona, căpşunii de Drăguş, mugurii de brad din pădurile de sub munte, cartofii, tarhonul din grădini şi slănina din toate cămările sau turnurile bisericilor săseşti ale Ţării Făgăraşului. În gastronomie, aceasta a avut de-a lungul timului o prezenţă importantă în mai toate cărţile de bucate, fiind un amestec de bucătării ardeleneşti, ungureşti şi săseşti, fiecare cu fineţea, dulceaţa sau picantul ei. Conviviumul Slow Food Ţara Făgăraşului îşi propune să păstreze şi să promoveze, cu mare grijă, moşternirea gastronomică şi culinară a zonei, pentru toti cei care revin acasă, dar şi pentru cei care sunt doar musafiri. Şi să creeze o adevărată memorie a gusturilor şi aromelor de aici!
pag 11Ateliere de suveniruri : Mândra Chic
Casa unei bunici din Mândra - Ţara Făgăraşului, s-a transformat în studio de creaţie, unde se produce artizanat în serie limitată sau unicat şi linii de suveniruri autentice. Lucruri facute de mână, din fire şi ţesături vechi, după modele autentice sau reinterpretate în variante urban-contemporane. Un fusion old-new, realizat de bunici şi nepoţi, cu sprijinul unor fashion designeri de top. Lucruşoarele Mândra Chic înobilează orice bucătărie, baie, dormitor sau living şi nu lipsesc din nici un cadou românesc care se doreşte a fi original, autentic, fin, desăvârşit!
pag 12 Campanii internaţionale . O suveică în jurul lumii
Suveica chicD10 este o piesă autentică de la războiul de ţesut, care a plecat din Ţara Făgăraşului, să descopere lumea. Ea i-a aparţinut Mamei Ruţa, din Mândra, care şi-a dorit ca bucăţica ei de lemn, cu care a ţesut valuri întregi de pânză, să facă ocolul pământului şi să povestească tuturor despre ţara ei, Ţara Făgăraşului... Zeci de oameni o aşteaptă, o plimbă, o dau de la unul la altul şi o duc în cele mai îndepărtate şi interesante colţuri de lume: din America în Africa, din Asia în Australia, Europa sau Noua Zeelandă, cu maşina, cu trenul, cu avionul, cu vaporul, cu motocicleta, sau pe jos!
pag 13 Locuri de luat masa: Restaurantul Casa Terra
Casa Terra este un loc de de popas atent aranjat, unde sunt adunate toate poveştile bucătăriei din Ţara Făgăraşului. Aici punctul de plecare în gatit sunt gusturile şi aromele din copilărie, iar când se pregăteşte mâncarea se ţine cont de sfaturile primite de la tanti Cornelia din Mândra, tanti Letiţia din Şinca, tanti Zelma din Şoarş, mama Mie din Boholţ, sau tanti Gerda din Cincşor. Deci nu vor lipsi ceapa, slănina, pita cu cartofi, gusturile dulce-acrişoare ale sosurilor, aroma tarhonului şi plăcintele ca la mama acasă .
pag 14 Oameni şi povesti : bunici, războaie, tradiţii şi credinţă
Oamenii locului sunt cei mai frumoşi oameni din lume. Aproape în fiecare casă există albume cu fotografii vechi de până la a 5 a generaţie. Şi poveşti despre rezistenţa din munţi împotriva comunismului, despre lupta în cele două războaie mondiale, despre bătălii câştigate şi bătălii pierdute onorabil. Despre credinţa în Dumnezeu, despre tradiţii păstrate cu sfinţenie şi despre intelectuali sau ţărani minunaţi, care au ţinut la tărâmul ăsta binecuvântat dintre Olt şi Munţii Făgăraşului, ca la ochii din cap..
pag 15 Generaţia care preia ştafeta şi duce povestea mai departe
În Ţara Făgăraşului respectul pentru bătrâni şi grija faţă de educaţia copiilor sunt impregnate în ADN-ul oamenilor acestor locuri. Cei mici preiau ştafeta, grea de atâta istorie – cu bune şi rele – şi duc povestea frumoasă a Ţării Făgăraşului mai departe. În iile lor colorate, ţesute în casă de mâinile harnice ale bunicelor, la războaie de lemn, înciocălate de bunici, între două bătăllii, de pe fronturile istoriei pe care, nu de puţine ori, au scris-o cu sânge.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu