Oamenii înzestraţi de Dumnezeu cu har, emană o energie aparte care răscoleşte. Un om de o mare discreţie, din categoria celor puţini, Ştefan Câlţia înseamnă substanţă, educaţie, credinţă şi idee românească pură şi a plecat în lume de la noi de acasă, din Şona Ţării Făgăraşului... In campania noastra de redescoperire, conservare si promovare a Tarii Cerurilor Deschise, il citam mereu: "Modernismul nu s a nascut pe loc gol, pentru a exista el are nevoie de traditie"
„Sunt doar un meseriaş, un meşteşugar bun. Fiecăruia dintre noi ni se dă o bucăţică de pământ pe care trebuie să o lucrăm. Tot ce mi s-a întâmplat a fost firesc. Aparţin unei lumi, unei profesiuni, în care există nevoia de a reconstrui aceste lucruri pentru cei din jur. De a le povesti. Nu mă aştept ca noi să fim marea cultură. Dar să fim. Nu tot timpul să fie ca un geamăt, un început.
La doi ani s-a mutat cu părinţii în Făgăraş, în acest tărâm de care nu s-a desprins nici măcar o secundă. E acel trecut care l-a făcut să înţeleagă mai bine viitorul, să trăiască prezentul. Un trecut care îl leagă, în tot ceea ce face, de tradiţie. „Un om care nu are rânduieli şi reguli e un om la îndemâna celorlalţi. Un neputincios.”, avea să spună pictorul privind înspre România de azi. Nu ar pleca nici în ruptul capului de aici, din locul ăsta sfânt unde omul are o legătură specială cu Dumnezeu, cu semnul crucii. E conştient însă că, odată cu venirea cumunismului, ne-am pierdut firescul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu